Un Einstein pentru China si SUA

Un Einstein pentru China si SUA

Un articol foarte interesant scris de Thomas Friedman.

Mi-a venit in minte China cand citeam „Einstein: Viata si universul lui“, noua biografie a lui Albert Einstein, scrisa de Walter Isaacson. China nu e nici macar amintita in lucrare, dar naratiunea incitanta a lui Isaacson despre cariera lui Einstein se potriveste cu doua dezbateri foarte fierbinti despre China.

In primul rand, ce ne spune viata lui Einstein despre relatia intre libertate si creativitate? Sau, mai pe sleau: poate China sa ajunga la fel de inovatoare ca America, poate ea sa domine secolul al XXI-lea, dupa cum prezic multi, atata vreme cat cenzureaza Google si mentine un control politic strans pe parcursul evolutiei spre economia de piata?

In al doilea rand, cum sa concuram noi cu China, indiferent cat de liberi am fi, cand atat de multi dintre tinerii chinezi studiaza matematica si stiintele exacte si atat de multi dintre tinerii nostrii le lasa balta? Sau, mai pe sleau: daca Einstein ar trai astazi si ar invata stiintele exacte in modul plictisitor in care sunt predate in multe scoli americane, nu-i asa ca ar ajunge la un fond de investitii de pe Wall Street in loc sa dezvolte teorii ale relativitatii pentru Premiul Nobel?

Lectia lui Isaacson despre viata lui Einstein este ca viata savantului e o marturie a legaturii indestructibile intre libertatea umana si creativitate. "Intreaga tema a secolului trecut si a vietii lui Einstein este despre oameni care au fugit de oprimar ca sa ajunga in locuri in care pot gandi si se pot exprima liberi", spunea Isaacson intr-un interviu. "Ca adolescent, in anii 1890, Einstein fuge de invatatura mecanica si de autoritarismul Germaniei, spre Italia si apoi Elvetia. Si apoi fuge de Hitler tocmai in America, unde se opune atat mccarthy-ismului, cat si stalinismului, pentru ca el crede ca singura sansa de a-si pastra creativitatea si imaginatia tine de cultivarea gnadirii libere - a unei gandiri chiar rebele."

Daca va uitati la principalele teorii ale lui Einstein - cea a relativitatii speciale, cea a relativitatii generale si teoria cuantica a luminii - "toate trei au aparut in urma unor salturi rebele ale imaginatiei care se scutura de vechea gandire conventionala", a mai spus Isaacson. " Einstein credea ca societatea cea mai libera, cu cea mai rebela gandire, ar fi cea mai creativa dintre toate. Daca e sa avem vreun avantaj asupra Chinei, atunci va fi pentru ca noi cultivam ganditori liberi, besupusi si cu imaginatie, in loc sa incercam sa le controlam manifestarile." Instinctul meu imi spune ca asta este corect, dar mintea mea imi spune sa nu ignor ceva ce Bill Gates a spus deunazi in China: anume ca a pune PC-uri, educatia si internetul in mainile tot mai multor chinezi transforma China nu numai intr-o piata gigantica de software, "ci si intr-un contributor al acestei piete. Inovatia face aici intr-adevar pasi repezi." Va ajunge China sa se blocheze in materie de inovatie din cauza autoritarismului sau politic? La asta trebuie sa fim atenti. Intre timp, ar trebui sa cilim urechile la o alta observatie a lui Isaacson despre Einstein: aceasta a gasit in stiinta si in ecuatii frumusetea deplina si bucuria creatiei. Daca am putea sa aducem asa ceva si in metoda dupa care predam stiintele si matematica, atunci poate ca am putea creste un alt Einstein - barbat sau femei - si n-ar trebui sa ne mai ingrijoram ca asa de multi dintre inginerii si oamenii de stiinta din univesitatile noastre sunt din China, incat orele ar putea fi tinute in chineza.

"Ce a fost Einstein in stare sa faca a fost sa gandeasca vizual", a explicat Isaacson. "Cand, ca adolescent de 16 ani, s-a uitat la ecuatiile lui Maxwell, el a vizualizat cum ar fi sa plutesti alaturi de o unda de lumina si sa incerci sa o prinzi din urma. Si-a dat seama ca ecuatiile acelea descriau ceva fabulos in realitate."

"Fiind in stare sa vizualizeze si sa gandeasca imaginativ despre stiinta, Einstein a fost in stare sa vada ceea ce multi academicieni nu au reusit: in timp ce incerci sa prinzi din urma o unda de lumina, aceasta calatoreste la fel de repede, dar timpul incetineste pentru tine. A fost un salt pe care oamenii de stiinta mai bine pregatiti nu l-au putut face pentru ca nu aveau imaginatia vizuala."

Daca vrem ca copii nostri sa invete stiinta, nu putem trata stiinta ca pe un lucru plictisor sau care intimideaza. "Trebuie sa le reamintim copiilor nostri ca o ecuatie matematica sau o formula stiintifica este doar o atingere de pensula pe care bunul Dumnezeu o foloseste ca sa picteze una dintre minunile naturii", afirma Isaacson - "si ar trebui sa o privim ca fiind la fel de frumoasa ca arta, literatura sau muzica".

Citatul meu preferat din Einstein este "Imaginatia este mai importanta decat cunoasterea". Intr-o societate care restrictioneaza imaginatia e putin probabil sa apara multi Einsteini - indiferent cati oameni educati sunt acolo. Dar la fel va pati o societate care nu stimuleaza imaginatia cand vine vorba de stiinte si matematica - indiferent cat de multa libertate are.

Asa ca parerea mea, dupa ce am citit cartea lui Isaacson, este ca daca Einstein ar fi fost viu astazi, le-ar fi spus si Statelor Unite si Chinei ca au teme pentru acasa.

Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer.

Sursa: Bussines Magazin.